Un animal sălbatic, de Joël Dicker (recenzie)

Thumbnail image
 După ce am terminat "Un animal sălbatic", de Joël Dicker, m-am întrebat, pe bună dreptate, cum ar trebui scris un thriller? Fiind obișnuit mai ales cu narațiunile la persoana întâi, specifice genului, descoperirea acestei cărți mi s-a părut cu adevărat revelatoare.

 Dar, despre ce este vorba mai exact?


 Acțiunea se desfășoară între strălucirea Genevei și umbrele unui trecut complicat, împletind suspansul polițist cu tensiunea psihologică. O petrecere aniversară aparent banală devine punctul de pornire al unei rețele de secrete și trădări: un soț implicat în afaceri dubioase, un vecin polițist măcinat de propriile obsesii și un străin misterios care apare și tulbură echilibrul fragil al familiei Braun. Evenimentele se leagă treptat de un jaf de bijuterii și de povești îngropate în trecut, iar adevărul final răstoarnă toate aparențele. 

 Spuneam la început că această carte se diferențiază prin felul în care este scrisă, și cred că merită detaliat acest aspect. "Un animal sălbatic" se distinge prin modul în care îmbină perspectivele. Nararea jonglează cu aceste perspective, iar fluiditatea face lectura foarte plăcută. Nu contează doar povestea, ci mai degrabă experiența lecturii. Dicker reușește să construiască un traseu narativ relaxat, dar atent lucrat, fără acea rigiditate specifică genului.

-Am vrut să transform o panteră în câine de salon. Dar animalele sălbatice sunt ca oamenii. Îi poți îndulci puțin, îi poți farda sau deghiza. Îi poți hrăni cu dragostea și speranțele tale. Dar nu le poți schimba adevărata natură

 Este o carte ideală pentru momentele în care vrei să citești ceva care să te captiveze, dar care, în același timp, să nu te apese. Îmi amintesc perfect cum am început lectura acasă, în format fizic, și am continuat-o în vacanță, în varianta audio, fără să pot ieși din poveste.


 Chiar dacă, în final, povestea în sine nu este neapărat cea mai importantă, cartea oferă o serie de twist-uri reușite, care mențin tensiunea constantă. Este captivant felul în care Dicker conturează dinamica dintre personaje și modul în care lasă să se întrevadă, treptat, detaliile care le definesc.

 "Un animal sălbatic" este cu adevărat o lectură care merită timpul investit și o confirmare clară a talentului autorului. Dicker livrează o poveste plină de răsturnări de situație, în care granița dintre vinovăție și inocență devine tot mai greu de distins, iar cititorul este prins într-un joc al suspiciunii până la ultima pagină. Cu siguranță voi reveni la autor și pentru alte titluri.

Jubila. Se simțea ca un vânător care pusese mâna pe pradă. Dar Greg se cam pripea să-și sărbătorească victoria. Vânătoarea nu se termină niciodată înainte de moartea animalului
Iar de animalele rănite trebuie să te ferești.
Atunci sunt cele mai periculoase.

  • Notă: 4/5;
  • Pagini: 416;
  • Editură: Trei;
  • O poți găsi aici.
Mai nouă Mai veche